Capitolul II: Ce este concediul maternal?

Concediul maternal nu este CONCEDIU! M-am întâlnit cu o cunoștință zilele trecute. Auzi ce-mi spune: ”Și ce te plângi fată, că oricum stai acasă toată ziua, ai timp să te odihnești!”
Îmi venea să-i pun piedică pe scări!
Voi cei care vă plângeți că ați avut o zi groaznică la birou, care nu vă mai vedeți capul de treabă, care sunteți stresați de șefi/colegi/etc, măcar după ora 19.00 sunteți…liberi. Să mergeți la un film, să vă beți cafeaua, să faceți șoping sau efectiv să stați în canapea, îmbrăcați în pijamaua preferată și să vă savurați cacaoa cu lapte și frișcă.
Noi, astea care ”stăm acasă toată ziua”, NU! NU avem timp să ne odihnim!
Este cel mai stresant an din viața unei femei! Pentru că bebelușul nu-ți dă time-out nici ziua, nici noaptea.
O să spui, dragă cititoare, ”Păi, când doarme, de ce nu dormi și tu cu el?”. Îți spun eu de ce…pentru că atunci când doarme, preferi să faci alte activități casnice, care rămân în urmă. Sau preferi să faci o baie (da, este un lux, atunci când ai un bebe). Sau să te epilezi. Sau să mai dai un mail.
Nu, blogul ăsta îl scriu cu copilul în brațe, așa că zât!
Așa că powerpointul ăla nu-ți va răpi decât 2 ore din viață.
Stresul că șeful nu te place, nu-ți va răpi decât o zi de muncă
Faptul că de nesuferită ce ești, nimeni nu te place, nu-ți va răpi nicio secundă din viață, pentru că probabil nici măcar nu-ți pasă…
Mie copilul îmi răpește un an din viață. Un an, în care trebuie să-l hrănesc din 2 în 2 ore. Trebuie să-l schimb, să-l spăl, să-l car în brațe aproape încontinuu, pentru că-l doare burtica, să-l alint, să vorbesc cu el limbajul bebelușului (pentru că e om, nu e păpușă, să-l îngrijesc mecanic), să ies cu el afară, să mă întreb de ce plânge…24 de ore din 24. Toate astea, în timp ce mă scald într-o depresie, cu o stimă de sine sub nivelul mării. Apoi, după acel an, îmi va răpi toată viața, dar nu va mai fi dependent exclusiv de mine. Adică, după ce voi merge la muncă, să mă lupt cu o prezentare, nu voi merge liniștită la un film. Voi merge liniștită acasă. Pentru că așa trebuie să mă vadă copilul meu: Liniștită!
Deci draga mea ”femeie de carieră”. Am fost și eu ca tine. Dar crede-mă…niciun proiect de la serviciu nu e mai greu ca proiectul ”BEBE”! Proiect pentru care NU STAI DEGEABA, lăfăindu-te în ceea ce se numește CONCEDIU MATERNAL!mum & baby

Comments (1) »

Capitolul I: Plecarea cu bebe

Când trebuie să pleci de acasă cu bebe, fix cu 5 minute înainte de a ieși pe ușă, va trebui să-l alăptezi. Nu, nu să-l schimbi. Asta ar dura prea puțin, chiar și cu spălat. ALĂPTAT va vrea. Iar asta nu va dura 5 minute, ci jumătate de oră, timp în care bebele tău va râde cu țâța-n gură. Asta așa, ca să nu ai de ce să te superi pe el!

Comments (1) »

Introducere

Un singur sfat am pentru toți cei care au un copil în plan: Dacă amândoi sunteți siguri că vă doriți un copil, dacă vi-l doriți cu ardoare și sunteți conștienți de tot ce implică acesta începând de la concepția lui, dacă vă plac bebelușii și ați stat măcar o zi întreagă în preajma unuia…atunci, să-l faceți. Dar dacă AȚI VREA un copil, însă vă mai gândiți sau vreți să-l faceți pentru că vă presează părinții, vecinii, societatea, vârsta, etc…NU-L FACEȚI! Un bebeluș clasic (cu colici și dinți) este un coșmar pentru cei cu nervi întinși, pentru femeile de carieră și pentru cele care nu și-au dorit, dar l-au făcut din diverse alte presiuni.

Nu are rost să vă spun ce trăiesc de când sunt mamă. Au făcut-o altele înaintea mea, iar eu nu vreau să stric, ceea ce ele, (mamele, devotatele, născute pentru a naște), au construit în jurul simbolului proaspetei maternități pe care o simt. Nu vreau să le umplu inimioarele și unicornii de sarcasm și să calc cu bocancul peste oxytocina lor (asta nu înseamnă că nu-mi iubesc copilul, ci doar că nu-mi place siropelul). Eu nu simt nevoia să scot curcubee pe nas.

Observ că unele femei își copleșesc copiii cu apelative gen ”Vlăduț, puiuț, năsturașul-meu-drag-minunea-ochișorilor mei, minunea vieții, pireuț, lăptic, țiți, căcuț etc”. Eu mă limitez la a-mi numi copilul ”KiKi” – un shortcut apărut din prescurtarea numelui fetii + disperarea de care dau dovadă când plânge și eu nu înțeleg DE CE! ”De ce plângi Kiki? Hai în brațe, Kiki! Uite pisica, Kiki! Fuge de tine, Kiki! Hai să dăm un mail, Kiki! Să-ți pună mama un cântecel, Kiki (Within Temptation-What about us?…), Uite-l pe tati, Kiki! Hai la băiță Kiki! Hai să mâncăm Kiki! Noapte bună, Kiki! + pupat pe frunte. Anexe: weah-weah toată noaptea (notă de subsol: colici)

Nu sunt un exemplu și nici nu vreau să fiu. Sunt receptivă la tot ce aud despre creșterea copiilor, însă filtrez cu propriu-mi creier avalanșa marketizată de informații. Sunt conștientă că unele lucruri îmi trebuie pentru îngrijirea copilului și cele mai multe nu.

Deja cele mai multe dintre voi sunteți revoltate și ați pus mâna pe telefon ca să chemați autoritatea tutelară? Știu! Dar să nu-mi spuneți voi mie că nu ați bifat câteva din următoarele puncte:
1) Plânsul neîncetat al copilului după ce am eliminat cauzele de foame/sete, frig/cald, somn, rușinea de a fi îmbrăcat cu un body no-name. Atunci e momentul când încep și eu să bocesc. Ce? Aud că vouă nu vi s-a întâmplat? Ei bine, mie da! Aproape zilnic! Vi se întâmplă și vouă, doar că vă dați rotunde!:)
2) Ura față de soț. Că el are serviciu și pleacă de acasă 9 ore pe zi, iar eu sunt sechestrată în casă
3) Pierderea temporară a siluetei de dinaintea sarcinii. Tot soțul e de vină. Din cauza lui nu mai e silueta!
4) Senzația că atunci când mă așez la masă, copilul va începe să urle. Nu e doar o senzație, e o regulă.
5) Senzația că atunci când vei încerca să furi 10 minute de somn, copilul va începe să urle. Nu e doar o senzație, e o regulă.
6) Senzația că cea mai incomodă poziție pentru tine, va fi, invariabil, cea mai comodă pentru copil și DOAR ASTA îl va opri din plâns. Nu e doar o senzație, e o regulă!
7) Senzația că poți avea timp să mergi la sală, shopping, manichiură, etc? E doar o senzație, da! Bine, dar am o veste bună! În loc de sală, poți face exerciții acasă, cu bebe în brațe. de altceva nu ai timp. Shopping există și online, iar manichiură de ce-ți trebuie? Glumesc! Poate tu, cititoareo, ești mai norocoasă.

Mai sunt și alte puncte, dar trebuie să vă las acum. Copilul s-a prins că l-am lăsat din brațe și mă strigă decibelic!
PS: Cum poate un omuleț atât de mic să urle atât de tare?suzeta

Comments (1) »

Canicula 2015

soare

Leave a comment »

Revista Presei: 3.07.2015

1) Elevii au făcut cerere ca de la anul să aibă opțiunea de a da ”Join Event” pe Facebook, la BAC
2) Elevii de clasa a 11-a speriați de perlele de BAC ale colegilor mai mari, au hotărât să se pună cu burta pe carte: azi, fiecare s-a interesat la ce liceu învață
3) Loteria bonurilor continuă. Ca să fie în ton cu concursul, pe care-l găzduiește, Ministrul Finanțelor a hotărât ca premiile câștigate să fie plătite în bonuri de masă
4) De la anul, sălile de examene vor fi dotate cu POS, pentru ca elevii și studenții să nu-și mai umple cu teancuri de bani buzunarele destinate fițuicilor.
5) Paradoxal, în România numărul gradelor de învățământ efectuate sunt invers proporționale cu sumele disponibile în conturile bancare.
6) Specimenul ”Nicolae Guță” a fost inclus de către biologi în categoria dăunătorilor naturii. Ca și caracteristici, acesta se înmulțește mai repede ca gândacii, merge în show-uri televizate ”fără număr” și are capacitatea de a se hrăni cu intelectul ”la oameni”.

Newspaper

Leave a comment »

Deschiderea Mega Mall

Mega Mall

Leave a comment »

Revista Presei: 6.05.2015

1) Milioane de români corecți au, stat azi la cozi, la restaurante pentru a primi bon fiscal pe bacşişul plătit celor care le-au livrat pizza acasă.

2) Erata! Romanii nu au introdus cardurile CAS in bancomate pentru a scoate bani, așa cum s-a crezut inițial, ci pentru a-si face depozite de șpagă în vederea viitoarelor interacțiuni cu doctorii

3) Ministrul Finanțelor a declarat că așa cum există termenul „băiat de baiat”, așa va apărea in curând și „șpagă de șpagă”

4) S-au pregătit! Oamenii străzii au fost dotați cu case de marcat pentru a face față cerințelor Ministrului Finanțelor

5) Corectitudine până la capăt! Inspectorii ANAF au emis bon fiscal pe șpaga luată în weekend în Centrul Vechi!

6) Un deputat a incercat să-i dea șpagă lui Kovesi, pentru a-l lăsa în pace. Aceasta nu numai că a refuzat, dar i-a dat și-un dos de palmă peste ceafă

7) Afacerile 100% transparente au fost declarate eligibile, pentru termenul ”ANAF proof”

Newspaper

Leave a comment »

Ieriul de Maine

Pagină de maxime și minime. După principiul ” Îmi stă bine când râd!...într-o cămașă de forță!”

Mircea Badea

Pagină de maxime și minime. După principiul ” Îmi stă bine când râd!...într-o cămașă de forță!”

Just another WordPress.com site

Buimacii

Un blog vizitat și de extratereștri.

Simona Tache

Jurnal roz de cazarmă

ConfesiunileUneiFemeiDinPrezent

Cum sa fii o femeie prezenta in prezentul tau prezent!

cabral.ro

Pagină de maxime și minime. După principiul ” Îmi stă bine când râd!...într-o cămașă de forță!”

Hazmedia

Pagină de maxime și minime. După principiul ” Îmi stă bine când râd!...într-o cămașă de forță!”

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 503 alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: